… „adecvate” pentru a rezolva problemele clienților.
Realitate: Coachingul este o alianță în cadrul căreia clientul are capacitatea de a stabili tematica (agenda), iar coachul este catalizatorul care îi facilitează găsirea propriilor soluții la probleme și provocări. De aceea, clientul își asumă responsabilitatea pentru acțiunile ce conduc la rezultatele dorite de client.
Rolul de expert este specific consultanților. Mulți dintre aceștia au încept să se prezinte drept „coachi”, deoarece este o profesie la modă.
De fapt, cine oferă soluția își asumă și responsabilitatea rezultatelor, dar foarte adesea nu realizează direct și nu poate influența acțiunile necesare implementării ei.
Unul dintre avantajele principale ale coachingului comparativ cu consultanța este contractul ce stă la baza alianței de coaching, care-l definește pe client în calitate de expert în privința propriei vieți, unică sursă a soluțiilor și implementator al acestora.
Concluzie: Pentru a reuși să se mențină în rolul de coach autentic, profesionistul trebuie să scape de masca de „expert” în orice altceva decât facilitarea conștientizării, deciziilor și auto-motivării clientului. Asta înseamnă să facă „mai puțin”, acolo unde bunul simț l-ar îndemna să facă „mai mult” și pur și simplu să observe procesele de schimbare conduse de client.
